1. Ce presupune CBAM pentru importatori
În cadrul fazei definitive, importatorii de produse vizate — inclusiv oțel, aluminiu, ciment, îngrășăminte și energie electrică — trebuie:
- să obțină statutul de declarant CBAM autorizat;
- să evalueze emisiile de CO₂ încorporate în bunurile importate in functie de valabilitatea datelor validate si auditate de catre organisme specializate sau sa utilizeze datele default atunci cand ele nu exista;
- sa calculeze aceste valori in functie de costul specific pentru o tona de carbon echivalent cu piata ETS
- să achiziționeze și să restituie certificate CBAM corespunzătoare acestor emisii conform calendarului operational 2026-2027.
Costul certificatelor CBAM este corelat cu prețul certificatelor EU ETS, ceea ce face ca această obligație să fie volatilă și expusă riscurilor de piață. În practică, fiecare import generează o obligație financiară viitoare, chiar dacă plata efectivă are loc ulterior.
2. CBAM și provizioanele – implicații contabile
Din perspectivă contabilă, CBAM generează obligații prezente rezultate din evenimente trecute (importurile deja efectuate), care vor conduce la ieșiri viitoare de resurse financiare. În aceste condiții, ele se încadrează în logica provizioanelor contabile, conform IAS 37 și reglementărilor contabile românești.
Un provizion trebuie recunoscut atunci când sunt îndeplinite cumulativ trei condiții:
- există o obligație prezentă;
- este probabilă o ieșire de resurse;
- valoarea poate fi estimată în mod credibil.
Pentru CBAM, acest lucru se traduce prin recunoașterea unui provizion pentru costul estimat al certificatelor CBAM aferente bunurilor deja importate, chiar dacă obligația de plată se materializează într-o perioadă ulterioară.
Evaluarea provizionului trebuie să se bazeze pe:
- cantitatea de bunuri importate;
- nivelul emisiilor încorporate si calculate conform procedurilor legale;
- prețul certificatelor CBAM (corelat cu EU ETS).
Provizionul trebuie revizuit periodic, pentru a reflecta modificările de volum, emisii sau preț al carbonului.
3. Situația în România: un cadru incomplet
Un element esențial pentru companiile din România este faptul că, în prezent, legislația națională nu conține prevederi specifice privind tratamentul contabil sau fiscal al obligațiilor și provizioanelor CBAM.
Deși Regulamentul (UE) 2023/956 se aplică direct, iar autoritățile române gestionează procedurile operaționale (autorizare, control, raportare), nu există încă:
- o procedura sau ghid care să detalieze contabilizarea obligațiilor CBAM;
- reguli fiscale specifice privind deductibilitatea cheltuielilor sau provizioanelor asociate in situatiile amintite.
În acest context, companiile trebuie să aplice regulile generale privind provizioanele, utilizând principiile de prudență, estimare rezonabilă și documentare riguroasă.
4. Impactul asupra managementului financiar
CBAM devine un nou driver de performanță financiară pentru importatori. Modul în care sunt estimate și recunoscute provizioanele CBAM influențează direct:
- rezultatul financiar;
- poziția bilanțieră;
- indicatorii de profitabilitate și lichiditate;
- raportările către acționari, grupuri sau investitori.
În lipsa unor reguli naționale explicite, riscul de subevaluare a obligațiilor sau de volatilitate a rezultatelor financiare este real.
CBAM nu este doar o cerință de conformare climatică, ci un nou element structural de cost și risc financiar. Pentru importatorii din România, recunoașterea și gestionarea corectă a provizioanelor CBAM este esențială pentru o raportare financiară credibilă și pentru protejarea performanței economice.
O abordare proactivă — bazată pe estimări solide, revizuiri periodice și o documentare riguroasă — devine un instrument-cheie de management financiar într-un context în care cadrul național rămâne, deocamdată, incomplet sau volatil.
