Comisia Europeana a publicat proiectul noilor benchmark-uri EU ETS pentru perioada 2026-2030, o actualizare care poate modifica estimarile privind costurile de carbon si expunerea CBAM pentru industriile mari consumatoare de energie. Desi propunerea are un caracter tehnic, efectele pot influenta nivelul alocarilor gratuite, costurile ETS si ipotezele utilizate de companii pentru estimarea costurilor asociate ETS si CBAM.
Benchmark-urile ETS au un rol central in determinarea nivelului alocarilor gratuite acordate instalatiilor industriale. Potrivit estimarilor Comisiei, alocarile gratuite ar urma sa continue sa acopere, in medie, aproximativ 75% din emisiile industriale eligibile din cadrul ETS.
Noua metodologie utilizeaza datele raportate pentru anii 2021-2022 si include, pentru 14 benchmark-uri de produs, emisiile indirecte asociate consumului de electricitate. Schimbarea este relevanta pentru industriile cu consum ridicat de energie electrica, deoarece poate conduce la valori de referinta mai ridicate si la o expunere mai redusa la costurile ETS. Ajustarea este aliniata directiei europene de accelerare a electrificarii industriale.
Comisia estimeaza un impact financiar agregat de aproximativ 4 miliarde EUR pentru industrie in perioada 2026-2030. Totusi, efectele nu vor fi uniforme intre sectoare. Primele evaluari sectoriale disponibile sugereaza ca anumite sectoare, precum cimentul sau unele segmente din industria chimica, ar putea beneficia de benchmark-uri relativ mai favorabile decat cele anticipate anterior, in timp ce alte industrii continua sa ramana sub presiunea reducerii accelerate a alocarilor gratuite.
Legatura dintre ETS si CBAM devine tot mai importanta in noul cadru de calcul. Valorile de referinta ETS stau la baza mecanismului prin care sunt ajustate alocarile gratuite luate in considerare in calculul certificatelor CBAM. Revizuirea benchmark-urilor ETS va influenta probabil si viitoarea metodologie CBAM, programata pentru actualizare in 2026. International Carbon Action Partnership indica deja ca viitoarele benchmark-uri CBAM vor trebui corelate cu benchmark-urile ETS finale aplicabile perioadei 2026-2030.
Propunerea Comisiei Europene reflecta presiunea tot mai mare de a limita efectele costurilor ETS asupra industriilor expuse concurentei internationale, fara modificarea directiei generale de decarbonizare. Discutiile generate de noile benchmark-uri arata cat de dificil devine echilibrul dintre obiectivele climatice europene si competitivitatea industriala.
Calendarul de implementare este unul accelerat. Consultarea publica ramane deschisa pana pe 8 iunie 2026, iar adoptarea actului de punere in aplicare este asteptata pana la finalul lunii iunie. Comisia pregateste si o revizuire mai ampla a ETS, inclusiv discutii privind introducerea unor benchmark-uri de rezerva la nivel sectorial.
Pentru companiile expuse ETS si CBAM, actualizarea benchmark-urilor nu reprezinta doar o recalibrare tehnica. In anumite sectoare, chiar si diferente limitate intre valorile de referinta pot influenta competitivitatea furnizorilor si deciziile comerciale pentru perioada 2026-2030.
