Pana acum, o mare parte a pietei CBAM a fost construita in jurul unei singure idei: raportarea va fi principala provocare pentru companiile care importa produse aflate in domeniul de aplicare al mecanismului.
Pe baza acestei presupuneri au aparut platforme software specializate, instrumente pentru colectarea datelor de la furnizori, motoare de calcul al emisiilor incorporate si diverse solutii digitale dedicate procesului de raportare. Mesajul a fost relativ simplu: CBAM inseamna raportare, iar succesul depinde de capacitatea companiilor de a gestiona un volum mare de date si obligatii administrative.
Cele mai recente informatii publicate de autoritatile suedeze confirma insa ca discutia incepe sa se mute intr-o directie diferita.
Semnalul cu adevarat important nu este aparitia unor noi campuri de raportare si nici introducerea unor cerinte suplimentare de verificare. Semnalul important este faptul ca raportarea incepe sa fie integrata direct in infrastructura dezvoltata de Comisia Europeana.
Daca aceasta directie continua, multe dintre discutiile care domina astazi piata CBAM risca sa devina secundare.
Registrul CBAM evolueaza dincolo de rolul unui portal de raportare
Potrivit informatiilor publicate de autoritatile suedeze, Comisia Europeana dezvolta o arhitectura mult mai integrata pentru administrarea mecanismului.
Modelul aflat in dezvoltare presupune utilizarea directa a datelor provenite de la autoritatile vamale ale statelor membre, generarea automata a unor seturi de date necesare raportarii, pre-popularea Registrului CBAM cu informatii privind importurile, reconcilierea automata a cantitatilor declarate cu datele vamale si integrarea unor mecanisme de validare direct in sistem.
Privite individual, aceste functionalitati pot parea simple imbunatatiri tehnice.
Privite impreuna, ele indica o schimbare mult mai profunda.
Registrul CBAM nu mai evolueaza ca un simplu portal utilizat pentru depunerea declaratiilor. El incepe sa functioneze ca un mecanism de control construit in jurul datelor vamale, al verificarilor automate si al reconciliarii informatiilor disponibile autoritatilor.
Raportarea nu dispare. Dar incepe sa fie transformata in infrastructura.
Piata continua sa priveasca problema gresit
O mare parte a pietei continua sa trateze CBAM ca pe o problema de raportare.
In realitate, raportarea risca sa devina una dintre cele mai standardizate componente ale mecanismului.
Pe masura ce Comisia Europeana integreaza datele vamale, automatizeaza verificari si introduce functii suplimentare de control in Registrul CBAM, avantajul competitiv nu va mai proveni din simpla capacitate de a genera declaratii.
Valoarea incepe sa se mute in alta parte.
Pentru multe companii, dificultatea nu va consta in completarea unui formular sau in incarcarea unor date intr-o platforma.
Dificultatea va consta in intelegerea expunerii reale generate de propriile fluxuri comerciale.
O schimbare de paradigma pentru perioada definitiva
Aici incepe zona pe care multe organizatii continua sa o subestimeze.
Costurile asociate CBAM nu sunt determinate exclusiv de emisiile incorporate.
In multe situatii, rezultatul final este influentat de interactiunea dintre mai multe elemente care sunt analizate separat, desi functioneaza impreuna.
Clasificarea tarifara a produselor, procedurile vamale utilizate, tratamentul precursorilor, structura lantului de aprovizionare, originea bunurilor, mecanismele de carbon pricing aplicabile in tari terte, regimurile comerciale relevante si disponibilitatea datelor privind emisiile pot influenta semnificativ expunerea finala.
Aceasta este zona in care apar cele mai importante riscuri.
Dar tot aici apar si cele mai importante oportunitati.
Primele proiecte de pregatire pentru perioada definitiva arata deja ca analiza fluxurilor de import, a procedurilor vamale utilizate si a interactiunii dintre regulile CBAM si legislatia vamala poate conduce la rezultate foarte diferite fata de estimarile initiale.
In anumite cazuri, diferentele identificate se traduc in impact financiar potential de ordinul sutelor de mii sau chiar al milioanelor de euro.
Aceste rezultate nu provin din optimizarea raportarii.
Ele provin din intelegerea mecanismelor care genereaza efectiv costul.
CBAM devine o problema de business intelligence
Una dintre concluziile care se contureaza tot mai clar este ca CBAM incepe sa depaseasca sfera conformarii administrative.
Raportarea ramane necesara.
Dar raportarea nu mai este suficienta.
Companiile trebuie sa inteleaga ce proceduri vamale genereaza obligatii CBAM, care fluxuri comerciale sunt expuse unor costuri suplimentare, cum interactioneaza regulile CBAM cu alte mecanisme comerciale si care sunt consecintele financiare ale diferitelor scenarii operationale.
In multe situatii, intrebarile relevante nu mai sunt legate de completarea declaratiilor.
Intrebarile relevante sunt legate de costuri, competitivitate, structura importurilor si deciziile comerciale care pot influenta expunerea viitoare.
Din aceasta perspectiva, CBAM incepe sa semene mai putin cu un exercitiu de raportare si mai mult cu un exercitiu de business intelligence aplicat asupra lanturilor de aprovizionare.
O schimbare de paradigma pentru perioada definitiva
Piata CBAM intra intr-o noua etapa.
Timp de peste un an, atentia s-a concentrat aproape exclusiv asupra raportarii.
Semnalele care vin astazi din infrastructura dezvoltata de Comisia Europeana sugereaza insa ca raportarea devine treptat o componenta standardizata a mecanismului.
In acelasi timp, miza reala se muta catre capacitatea companiilor de a intelege si gestiona expunerea generata de interactiunea dintre CBAM, regulile vamale, structura importurilor, lanturile de aprovizionare si costurile carbonului.
Din acest motiv, intrebarea care va conta tot mai mult in urmatorii ani nu va fi:
„Cum raportam?”
Ci:
„Pentru ce platim, cat platim si exista modalitati legitime prin care aceasta expunere poate fi gestionata mai eficient?”