Pozitia agreata ieri, 6 iulie 2026, in Comisia ENVI a Parlamentului European marcheaza urmatorul pas in evolutia CBAM. Nu este forma finala a legislatiei, dar indica directia politica a dosarului: extinderea sferei de aplicare, reducerea riscurilor de eludare si mai multa predictibilitate pentru industrie.
Un prim element este eliminarea Articolului 27a, asa-numita clauza de suspendare. Aceasta prevedere era criticata pentru incertitudinea pe care o putea crea pentru investitori si companii. Prin eliminarea sa, pozitia ENVI transmite ca stabilitatea cadrului CBAM ramane o prioritate.
Al doilea element priveste creditele internationale de carbon. ENVI sustine eliminarea optiunii de a utiliza astfel de credite pentru indeplinirea obligatiilor CBAM, pe fondul preocuparilor privind integritatea climatica a acestor instrumente. Accentul ramane astfel pe emisiile incorporate si pe informatiile care pot fi sustinute in lantul de productie.
Ce inseamna creditele internationale de carbon
Creditele internationale de carbon reprezinta instrumente prin care o entitate poate compensa o parte din emisiile sale de gaze cu efect de sera prin finantarea unor proiecte externe care reduc, evita sau elimina emisii in alte zone ale lumii. Aceste proiecte pot include energie regenerabila, eficienta energetica, captarea metanului, impaduriri sau tehnologii de eliminare a carbonului. In principiu, un credit de carbon corespunde unei tone de CO2 echivalent redusa sau eliminata, verificata conform unui standard recunoscut. Valoarea lor strategica nu consta doar in compensarea emisiilor, ci si in sustinerea tranzitiei climatice la nivel global; totusi, utilizarea lor trebuie tratata cu prudenta, deoarece credibilitatea depinde de calitatea proiectului, trasabilitate, verificare independenta, caracterul suplimentar al reducerii si evitarea dublei contabilizari. In context corporativ, creditele internationale de carbon pot completa o strategie climatica, dar nu ar trebui sa inlocuiasca reducerea directa a emisiilor operationale si a celor din lantul de aprovizionare.
Extinderea downstream este punctul central al pozitiei. Atat prin reducerea pragului de emisii (limita de 50 de tone existenta in 2026) cat si prin extinderea numarul codurilor NC acoperite care ar urma sa ajunga la 457 . Directia este clara: CBAM nu mai este analizat doar prin materialele de baza, ci si prin produse prelucrate si finite care incorporeaza emisii relevante.
Pozitia ENVI intareste si masurile anti-eludare. Importurile din tari identificate ca prezentand un risc ridicat de eludare ar urma sa fie supuse valorilor implicite ale emisiilor, cu exceptia cazului in care operatorii pot demonstra ca nu participa la astfel de practici. Pentru companii, aceasta creste importanta documentarii, trasabilitatii si controlului asupra lantului de aprovizionare.
Un alt punct relevant este includerea importatorilor implicati in vanzari la distanta. Prin acoperirea canalelor de e-commerce, CBAM ar urma sa vizeze nu doar fluxurile industriale traditionale, ci si modelele comerciale prin care bunurile pot intra fragmentat pe piata Uniunii Europene.
Este mentionat si un sprijin tehnic mai puternic pentru Ucraina, pentru facilitarea implementarii si indeplinirii obligatiilor CBAM. Acest element arata ca intarirea mecanismului este insotita si de masuri de sprijin acolo unde aplicarea poate fi mai dificila.
Urmatorul pas este votul in plen, programat pentru septembrie 2026. Obiectivul politic indicat de raportor este finalizarea negocierilor pana la sfarsitul anului. Pentru companii, mesajul este ca CBAM intra intr-o etapa mai stricta: extindere downstream, mai putine exceptii, reguli anti-eludare mai ferme si o presiune mai mare asupra datelor care sustin produsele importate.