Ideea din spatele articolului 9 CBAM pare, la prima vedere, relativ intuitiva: daca un cost al carbonului a fost deja suportat in afara Uniunii Europene, acesta ar trebui luat in considerare la determinarea obligatiei CBAM. Regulamentul (UE) 2023/956, astfel cum a fost ulterior modificat, include acest principiu inca din forma sa initiala, iar proiectul recent de regulament de punere in aplicare al Comisiei Europene privind “carbon price paid in a third country” incearca sa stabileasca modul concret in care aceasta reducere poate fi calculata si demonstrata.
Existenta unui mecanism de carbon pricing intr-o tara terta nu garanteaza automat reducerea obligatiei CBAM. O companie poate suporta un cost al carbonului in afara UE si poate considera ca expunerea sa CBAM este deja diminuata, dar ulterior sa descopere ca reducerea respectiva nu poate fi justificata corespunzator din perspectiva cerintelor europene de verificare si documentare. Draftul Comisiei introduce o distinctie mult mai stricta intre existenta teoretica a unui cost al carbonului si capacitatea de a demonstra ce cost a fost efectiv suportat de operator si in ce masura acesta poate fi recunoscut in cadrul CBAM.
Aceasta diferenta poate avea consecinte importante pentru companiile europene care importa bunuri CBAM. In multe lanturi comerciale exista deja presupunerea ca un furnizor dintr-o jurisdictie care aplica ETS sau taxa de carbon va genera automat o reducere corespunzatoare a obligatiei CBAM. Proiectul de regulament sugereaza insa o abordare semnificativ mai prudenta. Mecanismul pune accent pe “carbon price effectively paid”, ceea ce inseamna ca simpla existenta a unui pret al carbonului nu este suficienta daca operatorul nu poate demonstra modul concret in care acel cost a fost suportat si atribuit emisiilor relevante.
Acest aspect devine sensibil mai ales in jurisdictiile care utilizeaza alocari gratuite, compensatii indirecte, exceptari sectoriale sau alte mecanisme de sustinere industriala. In multe sisteme ETS din afara UE, nivelul real al obligatiei suportate de operator poate fi semnificativ diferit de pretul nominal al certificatelor sau al taxei aplicabile in jurisdictia respectiva. Draftul trateaza explicit compensatiile, reducerile si alte mecanisme care pot diminua costul suportat efectiv.
Dificultatile apar rapid atunci cand aceasta analiza trebuie transpusa la nivel operational. Pentru ca reducerea solicitata sub CBAM sa poata fi recunoscuta, aceasta trebuie sustinuta prin documentatie compatibila cu cerintele mecanismului european, corelata cu emisiile incorporate relevante si atribuita bunurilor importate in UE. In anumite lanturi de aprovizionare, mai ales acolo unde exista traderi, productie integrata sau etape intermediare de procesare, aceasta atribuire poate deveni mult mai complicata decat pare la prima vedere.
Pentru ca reducerea solicitata sub CBAM sa poata fi sustinuta, companiile trebuie sa poata corela emisiile incorporate, costul carbonului suportat, eventualele compensatii primite si bunurile importate in UE. Draftul prevede ca documentatia aferenta costului carbonului trebuie sustinuta prin procese de verificare si certificare realizate conform cerintelor regulamentului. Dificultatea apare atunci cand aceste informatii trebuie corelate intr-o forma coerenta la nivelul bunurilor importate, al perioadelor de raportare si al mecanismelor de compensare aplicabile.
Aceste cerinte pot modifica inclusiv relatia comerciala dintre importatorii europeni si furnizorii din afara UE. Importatorii europeni pot ajunge sa solicite furnizorilor obligatii contractuale privind furnizarea datelor necesare pentru CBAM, pastrarea documentatiei justificative sau asumarea raspunderii pentru situatiile in care datele transmise ulterior se dovedesc incomplete ori incompatibile cu cerintele europene. Evaluarea partenerilor comerciali poate ajunge sa includa nu doar pretul produsului sau capacitatea de productie, ci si capacitatea acestora de a furniza documentatia necesara pentru justificarea reducerilor solicitate sub CBAM. In anumite sectoare, acest lucru poate influenta inclusiv selectia sau inlocuirea furnizorilor, mai ales atunci cand dificultatile de documentare ajung sa afecteze direct costurile asociate CBAM pentru importatorul european.
Problemele nu apar doar in jurisdictii cu sisteme ETS aflate in dezvoltare. Chiar si in sisteme considerate relativ apropiate de modelul european, precum UK ETS sau anumite mecanisme canadiene, diferentele privind alocarile gratuite, compensatiile sau metodologia de calcul pot influenta nivelul costului carbonului recunoscut sub CBAM. Pentru companii, dificultatea nu va consta doar in intelegerea regulilor europene, ci si in evaluarea modului in care mecanismele din tari terte interactioneaza efectiv cu cerintele CBAM.
Reducerea suplimentara obtinuta prin utilizarea valorilor reale poate deveni nesemnificativa in raport cu efortul necesar pentru sustinerea acesteia. Colectarea datelor, verificarea documentatiei si reconcilierea informatiilor pot transforma un calcul aparent avantajos intr-un proces dificil de administrat, mai ales in lanturile de aprovizionare complexe. Din acest motiv, valorile implicite publicate de Comisia Europeana pot deveni preferabile, chiar daca acestea conduc la o obligatie CBAM mai ridicata.
Un alt element care a atras atentia pietei este posibilitatea includerii anumitor credite aferente Articolului 6 din Acordul de la Paris in calculul reducerii obligatiei CBAM. Proiectul sugereaza posibilitatea ca anumite unitati autorizate conform acestor mecanisme sa fie luate in considerare, in anumite conditii limitate si in limita a 10% din emisiile relevante. Includerea acestor credite este controversata deoarece creeaza, chiar si limitat, o legatura intre CBAM si pietele internationale de credite de carbon. In plus, raman neclare criteriile practice privind eligibilitatea acestor credite, standardele de autorizare si modul in care vor fi tratate ajustarile necesare pentru evitarea dublei contabilizari a reducerilor de emisii.
Una dintre cele mai importante concluzii ale draftului este ca regimul definitiv CBAM va depinde intr-o masura mult mai mare de calitatea documentatiei, trasabilitatea datelor si capacitatea de a sustine verificarile asociate reducerii obligatiei CBAM. Pentru multe lanturi de aprovizionare, problema reala nu va fi daca un cost al carbonului a fost suportat in afara UE, ci posibilitatea de a demonstra intr-o forma verificabila modul in care acesta poate fi recunoscut sub mecanismul european.
Draftul Comisiei Europene privind “carbon price paid in a third country” sugereaza ca una dintre cele mai dificile componente ale regimului definitiv CBAM nu va fi existenta unor mecanisme de carbon pricing in afara UE, ci capacitatea companiilor de a demonstra, documenta si sustine reducerea solicitata in cadrul mecanismului european. CBAM poate deveni mai degraba o problema de trasabilitate, documentare si justificare a datelor decat una de simpla raportare.
